Publicat în Actual, Economie, Interesante, Manipulare, Social

Feed-back-ul inexistent


Toate principiile bune, pragmatice şi cele legate de eficienţă, despre care am vorbit şi aici, se vad cel mai bine în interiorul unei corporaţii, unde maximizarea rezultatelor, pornind de la nişte date iniţiale este un lucrul definitoriu. Problema apare atunci când toată această adevarată ştiinţă a maximizarii rezultatelor este folosită în scopuri care vor duce în final la colapsul economiei actuale de piaţă. Cautând să introducă „sub preş” costurile externe – despre care voi vorbi cu altă ocazie -, impactul activităţii ei asupra mediului sau vieţilor oamenilor „fără putere economică”, corporaţia traieşte – dincolo chiar de aspiraţiile oamenilor ce o compun – doar pentru singurul scop pentru care a fost creată: maximizarea profitului. Bineinţeles, că pentru aceasta trebuie platit un preţ, dar economia de piaţă de tip libertatist nu operează cu elemente ce nu pot fi cuantificate din punct de vedere economic (preţuri de cost, amortizări, date contabile, active, pasive, etc), astfel că, atunci când acest preţ plătit se referă la poluare, alienarea individului sub presiunea economicului, înrăutăţirea indicatorilor sociali, etc., acesta este, pur şi simplu, ignorat.

După cum s-a aratat până acum, acesta este, alaturi de dezvoltarea ştiinţei conducerii proceselor şi inovatie, în general, motivul creşterii economice actuale, asa cum este ea măsurată astăzi. Încercarea de a pune creşterea economică doar pe seama ultimelor două – dezvoltarea ştiinţei conducerii proceselor şi inovatie – nu va face altceva decat să accentueze drumul spre dezastru. Ignorarea costurilor externe pe care un agent economic îşi construieşte profitul nu face altceva decât să arunce sub preş o adevărată problemă cu care ne confruntăm în ziua de azi. Succesul economic nu ţine seama de indicatorii sociali, de poluare, de alienarea indivizilor, de consumul şi risipa generalizată, etc. El tinde să măsoare totul prin prisma unui preţ şi aproape deloc prin prisma valorii resurselor. Dacă în cazul cabalinelor, ochelarii de cal sunt foarte buni pentru a nu distrage atenţia animalului, în cazul de faţă, ei demonstrează doar o inconstienţă auto-distrugătoare.

Automatica a demonstrat că orice sistem automat are nevoie de o reacţie negativă pentru a-şi păstra stabilitatea. Un tranzistor pentru a fi folosit drept amplificator are nevoie de aceeaşi reacţie de feed-back, fără de care nu funcţionează, sau mai rau, devine oscilator, în cazul în care reacţia se transformă într-una pozitivă. În natură gasim aplicat acelaşi principiu: numărul ierbivorelor în savana africană este menţinut între anumite limite de numărul felinelor pradătoare care „prosperă” sau „decad” odată cu acestea, nordul Europei nu e acoperit de gheţuri veşnice, datorită Gulf Stream-ului, nu există animale al căror număr să se înmulţească „la infinit” pentru că întotdeauna o reacţie negativă reglează echilibrul, şi exemplele ar putea continua. Înmulţirea exponenţială a ierbivorelor din Africa, în detrimentul animalelor de pradă nu ar conduce decât la o defrişare accelerată a masei vegetale a teritoriului locuit de către primele şi în final la extincţia acestora datorată lipsei de hrană. În mod similar, înmulţirea nemăsurată a animalelor de pradă din acest areal nu ar face decât să ducă la distrugerea totală a ierbivorelor şi în final – pe cale de consecinţă – a felinelor, care se vor vedea lipsite la un moment dat de principala sursă de hrană. Păcat însă că omul nu învaţă nimic din lecţiile oferite de natură. Un exemplu în acest sens este economia de piaţă (de tip libertatist), în care reacţia de feed-back a sistemului este mai degrabă pozitivă decât negativă.

Am vazut în primul capitol cum însăşi principiile pe care le are la bază, recompensează mai degrabă lăcomia decât responsabilitatea, mai degrabă distrugerea decat construcţia. Banii înşişi au ajuns să creeze bani, fără nici un aport material sau spiritual la zestrea umanitaţii. Tot ceea ce ar putea insemna reacţie negativă (feed-back) în acest proces economic: moralitate, responsabilitate, prezenţa costurilor externe în preţul final al produselor, etc. sunt pur şi simplu ignorate cu nonşalanţă, pentru simplul motiv că singurul principiul al acestei economii este profitul cu orice pret.

In plus, pentru doi oameni identici din punct de vedere al pregătirii, inteligenţei, zestrei native, dar având la dispoziţie unul 1000 de dolari şi altul 1.000.000 de dolari nu este la fel de greu sau de uşor să producă 1000 de dolari profit sub auspiciile acestei economii. În timp ce pentru primul este oarecum dificil, pentru cel de-al doilea este de 1000 de ori mai uşor. În loc ca pe masură ce ai o avere mai mare să iţi fie din ce în ce mai greu să ţi-o mareşti şi mai mult, economia aceasta crează premizele de a obţine efectul invers: cu cât banii pe care îi are cineva la dispoziţie sunt mai mulţi, cu atât posibilitatea, capacitatea şi probabilitatea de a face şi mai mulţi bani este şi mai mare. Feed-back-ul nu numai că este inexistent, dar şi mai rău de-atât, reacţia este deja pozitivă, iar un astfel de sistem nu are decât un singur destin: mai întâi o uşoară gripare, şi mai apoi explozia, distrugerea, nimicirea.

Problema principală nu stă în mijloacele folosite, ci în faptul că acest tip de economie conţine în însăşi esenţa ei germenii distrugerii. Degeaba acuzăm numărul imens de automobile pentru poluarea la care suntem supuşi cu toţii, dacă în acelaşi timp recompensăm investiţiile făcute în industria auto. Degeaba acuzăm distrugerea spaţiilor verzi, dacă recompensăm mai mult construcţia de autostrăzi decât plantarea de copaci. Degeaba acuzăm consumerismul şi goana aceasta nebună după noi şi noi produse, şi lipsa acută de produse agricole proaspete şi gustoase, dacă recompensăm infinit mai mult linia tehnologică în detrimentul agriculturii. Toate acestea creează un sistem profund dăunător pentru viaţa noastră a tuturor. Lipsa limitelor bunului simţ, eliminarea costurilor externe din preţul final al produselor, costuri externe plătite, de altfel, de cei mai săraci membri ai comunităţii, precum şi recompensarea lăcomiei şi uşurinţa producerii banilor din simpla mutare a acestora dintr-un cont în altul, nu constituie decât reacţii pozitive ale sistemului economic care nu au cum să conducă la altceva, decât la colapsul acestuia.

Anunțuri

Autor:

Adevărul le foloseşte celor care-l ascultă, dar le face rău celor care-l spun. (Winston Churchill)

Un gând despre „Feed-back-ul inexistent

  1. DE ACORD ŞI FOARTE JUST DAR NEFIIND UN ANARHIST NIHILIST ADEPT AL TEORIEI ÎNTOARCERII LA PRIMATUL NATURAL AL „EPOCII DE PIATRĂ” DUPĂ „TRANZIŢIA”-deloc terminabilă din „EPOCA DE AUR-SOCIALIST CEAUŞISTĂ” de aceia riscul de a deveni o viitoare „JAMAICA”, „ETIOPIA” sau „AFGANISTAN” e să respectăm regulile de jocuri aşa cum ÎS şi să dezvoltăm noi cunoaşteri să le protejăm-secretizăm (noi am pierdut şi pe cele vechi odată cu fabricile). PROBLEMELE PUNCTUALE ÎMPLINITE FAC MULT MAI MULT. Suntem la 3 vecuri de cînd purtam pastrama sub şa şi visăm la facerile ATLANŢILOR ANTICI. Multe am pierdut în atîtea milenii de înapoiere. De la IZVOARELE-GL cu cutremurici din casă, se cere construcţia de canale de irigaţii pe bază de scufundări de sarcini prin bătutul plăcii în chişlai(tesutul adipos al pînzei freatice făcut din apă şi nisip) metodă mult mâi economică decît excavaţie-transport.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s