Publicat în Actual, Cultură, Diverse, Interesante, Manipulare, Social

De ce luptăm de fapt contra noastră?


Principala problemă legată de schimbarea a paradigmei actuale în care ne zbatem (şi despre care am vorbit şi în altă parte) este aceea că cei mai ardenţi suporteri ai acestei paradigme sunt atât de dependenţi de ea încât nici măcar nu îşi dau seama că se află cu totul în ea. Paradigma aceasta a devenit lumea lor virtuală. Ei nu trăiesc în lumea reală, ci explică totul doar prin paradigma pe care au ridicat-o la rang de zeu atotputernic. Despărţirea nu este o opţiune, pentru că ar fi prea dureroasă, mai ales când devine o chestiune de identitate. De aceea, aceşti suporteri ai paradigmei consideră că propria lor supravieţuire individuală este absolut dependentă de supravieţuirea paradigmei, şi vor manipula, vor controla societatea pentru a preveni ieşirea culturii sau a cadrului social din limitele paradigmei de care ei depind, ignorând şi suprimând tentativele de a face publice anomaliile care ar detrona paradigma. Aceştia vor spune că anomaliile apărute sunt, de fapt, percepţii personale înşelătoare ale unor oameni anormali (care ies din tiparul considerat „normal”), pentru a intimida populaţia şi a o convinge (prin frică – că doar cine vrea să fie numit „anormal”?) să rămână în acest program de control al paradigmei.

La ora actuală societatea şi civilizaţia umană se confruntă cu următoarea problemă de fond. Restul sunt doar sub-probleme care derivă din aceasta. Să ne imaginam, de exemplu, o paradigmă care ne descrie ca fiinţe libere, evoluând în timp, spaţiu şi materie graţie puterilor conştiinţei, fără să fim constrânşi de nevoia de bani sau preocupaţi de goana pentru putere sau control. Să ne mai imaginăm o paradigmă care ne acordă respect pentru cine suntem cu adevărat, care tratează fiinţele umane, de altfel toate fiinţele, drept comori ale universului şi prin urmare acordă prioritate educării şi dezvoltării potenţialului uman. In lumea de azi, în care oamenii sunt mărfuri posedabile, exploatabile şi controlabile şi utile în măsura în care deţin sau generează capital, astfel de modele par să frizeze absurdul. Eliberarea înseamnă să devenim ceea ce suntem în contextul cel mai larg, nu să fim confinaţi (constrânşi) în modele nedemne de noi. Este libertatea de a trăi dinlăuntru spre lumea exterioară, să fim ghidaţi de ceea ce suntem în forul nostru interior, esenţial, în loc să ne irosim vieţile în tribulaţii familiale, financiare, religioase. Dacă nu ne cunoaştem pe noi înşine, sau între noi, ca fiinţe libere şi măreţe, nu este pentru că ne lipseşte acest potenţial, ci mai curând pentru că paradigma pe care cultura noastră ne-o toarnă în spirit nu este pe măsura esenţei noastre. Din această încercare ieşim tensionaţi, avari, anxioşi şi insaţiabili pentru că simţim că valorăm mai mult, şi că paradigma culturală nu are loc pentru noi. Paradigma nu este capabilă să ne recunoască valoarea înnăscută şi ne tratează drept obiecte bune de subjugat – obiecte care trebuie silite să facă parte din sisteme, care ne violează prin chiar structurile noastre intime, demnitatea şi potenţialul şi ne face să ne luptăm împotriva noastră înşine.

paradigm2
Fiind născuţi într-o anumită cultură, nu ne rămâne decât să fim subjugaţi: copiii nu au de ales decât să se supună. Astfel, ne adaptăm conformându-ne. Ne conformăm sistemelor sociale adoptând roluri corespunzătoare acestora, restrângându-ne pentru a ne conforma ordinii culturale oficiale. Devenim nişte creaturi angajate în competiţie, nesigure, obediente, decerebrate, desprinse de suflet, fiinţe de care sistemul social are nevoie. Dacă nu ne conformăm, atunci n-ar mai exista sisteme sociale care să se insinueze în noi şi să ne controleze comportamentul care, spune paradigma, trebuie să fie obedient pentru a se asigura ordinea socială.
Totuşi, în loc să asigure ordinea socială, paradigma generează violenţă şi suferinţă – imagini pe care le urmărim zilnic la ştiri şi trăiri cum sunt stresul, anxietatea, depresia, mândrie de sine exacerbată sau chiar ura faţă de propria persoană. Aceste imagini şi trăiri nu spun nimic despre care alte paradigme ar putea servi mai bine fiinţele umane sau cine am putea deveni dacă am apela la modele mai puţin restrictive. Ele, imaginile şi trăirile pomenite mai sus, ne furnizează feed-back-ul despre paradigma culturală în care trăim.

Dar, uitând de paradigmă, suferinţa legată de cultură nu o considerăm ca fiind legată de paradigmă. Pentru că nu urmărim suferinţele personale şi sociale în amonte, până la nivelul paradigmei culturale, ratăm astfel ocazia de a o înlocui. In schimb, păstrăm paradigma crezând că oamenii trebuie să fie, fatalmente, viciaţi. Acceptând paradigma culturală, care exclude ce este mai valoros în noi şi în raport cu noi, ne privim în oglinda pe care sistemele sociale ne-o aşează în faţă: o oglindă pentru formă, pentru atribute exterioare. Astfel, opţiunile noastre pentru alte paradigme rămân neexplorate. Ne asemănăm peştilor din acvariu care cred că întreg universul se reduce la bolul de sticlă în care îşi duc existenţa efemeră.

paradigm1

Practic toată lumea poate constata astăzi că paradigma actuală se bazează pe un sistem de control şi dominaţie (care este de natură conceptuală, mentală) care ne invadează insidios instituţiile culturale, şi care are la bază frica de anarhie. Dacă cineva (oricine) – o autoritate sau o putere superioară nouă – nu ne controlează, nu ne supraveghează, nu ne domină, noi credem că societatea va cădea în haos total. Aşa suntem învăţaţi să credem.
Dar cine îi controlează pe aceşti manipulatori?  :-( Ce fel de ordine au ei în minte atunci când ne controlează?  :martiansmile: Este o ordine care creează armonie socială şi ne face fericiţi? Oare?  :? Sau această ordine impusă insidios creează războaie, supunere oarbă, moarte interioara şi sufletească, nedreptăţi, dependenţă de medicamente şi „alimente”, exploatare economică, cinism, stres cronic, şi nefericire?

Ne controlăm pe copii de dimineaţă până seara cu premii şi pedepse, şi apoi să ne mirăm de ce au devenit manipulatori egoişti: „Eu cu ce mă aleg? Mie ce-mi iese la faza asta?” sau „Bine că nu am fost prins!” Exact aşa am fost şi noi educaţi prin metodele „clasice”, „normale”, folosite la şcoală şi acasă. Exact aşa gândim şi noi.

cheating2
Iar dacă oamenii au crescut obsedaţi de a fi mai puternici decât alţii, dacă toată viaţa urmăresc să ajunga în acel punct din vârf de unde să-i poata controla pe toţi ceilalţi, acolo unde să decidă ei înşişi pe cine pedepsesc şi pe cine premiază, atunci de ce să ne mai mirăm? Situaţia actuală este extensia logică a paradigmei noastre culturale.
Cu alte cuvinte se pune legitima întrebare: cultura, societatea noastră este oare construită pe o paradigmă care lucrează pentru noi aşa cum trebuie? Oare actuala paradigmă ne serveste aşa cum trebuie? Adică această filozofie consensuală (de consens obţinum prin vot) pe care o îmbrăţişăm (adesea, fără să ştim) ne ajută să definim instituţiile pentru a ne servi nouă, sau noi suntem doar servitori ai unui sistem care ne „abureşte” minţile, care ne consumă energiile inutil, şi care ne transformă treptat (dar sigur) în oameni cum nu am dorit niciodată să fim?

Deci acesta este contextul extrem de larg în care ne zbatem. Într-un post viitor, cu voia dvs., vom coborî şi cu picioarele pe pământ pentru a analiza şi alte aspecte mai puţin luate în considerare ale sistemului socio-economic în care trăim.

_________________________

Bibliografie:

1) Denise Preton & Christopher Largent – THE PARADIGM CONSPIRACY: HOW OUR SYSTEMS OF GOVERNMENT, CHURCH, SCHOOL, AND CULTURE VIOLATE OUR HUMAN POTENTIALS (Hazelden, 1996)

2) Denise Preton & Christopher Largent – Paradigm Conspiracy

Anunțuri

Autor:

Adevărul le foloseşte celor care-l ascultă, dar le face rău celor care-l spun. (Winston Churchill)

Un gând despre „De ce luptăm de fapt contra noastră?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s