Publicat în Actual, Diverse, Interesante, Magie, Manipulare, Politică, Social

Evenimente fără legătură


Am intrat de câteva zile într-un nou stadiu al relațiilor internaționale. Cine a urmărit atent fenomenul politic internațional și cel intern a putut obeserva câteva anomalii, care totuși nu au trecut acea barieră încât să devină vizibile și omului obișnuit. Mass-media s-a achitat cu brio – și de această dată – de misiunea care i-a fost trasată. Evenimente conexe, deși așezate cronologic unul după altul au reușit să fie prezentate lumii (și în special românilor, căci la ei ne referim acum) ca fiind total disjuncte. Deși nu am suficiente dovezi în acest sens, consider că următoarele evenimente din ultimele luni au legături unele cu altele, făcând parte dintr-un Master Plan la care românii obișnuiți nu sunt parte.

Aceste evenimente sunt (în ordine cronologică):

1)   Vizitele șefilor CIA și FSB la București, la o zi distanță.

La mijlocul lunii iunie 2013, Nikolai Patruşev, şeful Consiliului de Securitate al Rusiei a venit la Bucureşti. Acesta a condus timp aproape de nouă ani, până în 2008, FSB, serviciul secret al Federaţiei Ruse, funcţie pe care a preluat-o chiar de la Vladimir Putin. A doua zi, preşedintele Traian Băsescu primeşte vizita şefului CIA, John Brennan. Evident o simplă coincidență, pentru cei care nu știu cum funcționează lucrurile la acest nivel. Însă, aceste vizite nu au fost deloc întâmplătoare.

brennan

Șeful CIA, John Brennan

Patrusev-Basescu

 

Întâlnirea de la Palatul Cotroceni între Nikolai Patruşev și Traian Băsescu

Expertul în securitate Adrian Baciu spunea într-un interviu în acele zile că, aceasta nu este o coincidenţă: „În lumea serviciilor secrete, asemenea situaţii, care pot să pară întâmplătoare la prima vedere, nu există. […] Asemenea vizite se planifică cu foarte mult timp înainte şi în detaliu. Există fără doar şi poate un acord al celor trei guverne. Nu m-ar mira să existe şi o întâlnire al celor doi şefi de servicii secrete, pe un teren neutru care este România„. Un lucru trebuie să remarcăm aici, în legătură cu cei doi demnitari străini: Nikolai Patruşev a venit la Bucureşti, el fiind într-o relaţie apropiată cu consilierul prezidenţial pe securitate Iulian Fota, care a fost deja de trei ori la Moscova pregătind această vizită, în timp ce  George Maior este un vechi prieten al directorului CIA. Doar ca fapt divers aș vrea să amintesc în acest context, imaginea pro-occidentală pe care președintele Băsescu o are în țară, în timp ce aripa PSD (moștenitoarea FSN, voiculesciană) este văzută ca simpatizantă a rușilor. Nostim, nu-i așa?

2) Testarea opiniei publice din România, vizavi de un abuz ecologic evident (cazul Roșia Montană – manifestațiile începute odată cu 1 sept. 2013)

Această testare s-a desfășurat în principal datorită unui foc care părea că arde mocnit în substraturile sociale cele mai adânci ale României. Deși USL-ul câștigase cu un scor zdrobitor la alegeri, țara nu părea (cum nu pare nici acum) pacificată. Pentru a evita orice surpriză, s-a trecut la desfășurarea acestui test. În primele două-trei zile de manifestații, presa nu a acordat NICIO atenție și nici un spațiu în buletinele de știri. Exact cum se va întâmpla și atunci când nu va mai fi vorba de nici un test. De-a lungul acestor proteste românii au trecut de la agonie la extaz și înapoi. Cei prezenți în piață sau la marșurile de protest aveau senzația că… „Gata! Explodează mămăliga!…” Dar în final, rezultatele testului au fost peste așteptările cele mai optimiste ale Sforarilor: protestele inițial libere, au fost deturnate de pe orbita lor „anarhică” (când spun anarhie aici, mă refer la lipsa de autoritate nu la haos; așa cum este tentată în general lumea să creadă), iar confirmările inițiale ale Sforarilor pe deplin întărite: de capul lor, nemanipulate corespunzător, mișcările sociale nu au posibilitatea de a obține succesul, datorită intereselor și viziunilor diferite ale participanților, chiar dacă aceștia – individual vorbind – sunt de bună credință. Practic, aceste teste au întărit convingerea Sistemului că se poate trece la stadiul următor al Planului, fără nicio temere că ceva neprevăzut s-ar putea întâmpla.

20130902_194448

3) Începerea prospecțiunilor în vederea exploatării gazelor de șist din România (însoțite de abuzuri flagrante ale autorităților române, față de cetățenii obișnuiți – consecință a rezultatelor deosebite obținute la testul anterior)

Cine este la curent cu întreg episodul dedicat gazelor de șist înțelege că ceea ce s-a întâmplat în cazul Roșia Montană nu a fost decât un preludiu romantic. Rezultatele testului anterior au întărit convingerea Sistemului – că prin asmuțirea autorităților statului, aservite în totalitate – se poate distruge orice opoziție, oricât de îndreptățită ar fi aceasta. Mai mult de-atât, testul efectuat cu Roșia Montană a mai scos la iveală încă ceva. Previzibil, dar totuși important: și anume, faptul că românii NU VOR REACȚIONA la aceste abuzuri de forță ale autorităților. Semnalele venite din parte instituțiilor financiare care sugrumă România, cele venite pe calea ambasadei Americii din București și cele primite din partea diverșilor parteneri de discuții occidentali nu au făcut decât să se urgenteze rezolvarea acestei probleme. Lipsa puterii media a făcut ca acest subiect al gazelor de șist și abuzurilor autorităților române să fie practic cvasi-necunoscut publicului larg. Nefiind mediatizat sau foarte slab mediatizat, românii nu au reacționat, privind subiectul ca o curiozitate indiferentă: „Ce mai vor și ăștia?„. Pentru a cunoaște acest subiect nu există decât o singură soluție, care evident nu este la îndemâna tuturor: căutarea cu simț de răspundere a relatărilor, articolelor și analizelor pertinente (nu a celor oficiale). Câteva linkuri edificatoare (dar total insuficiente în a crea imaginea obiectivă a subiectului) mai jos:

http://www.cotidianul.ro/gazele-de-sist-nu-se-regasesc-nici-in-legea-petrolului-nici-in-legea-energiei-electrice-si-a-gazelor-naturale-231028/

http://www.formula-as.ro/2014/1105/societate-37/cea-mai-mare-rusine-a-romaniei-dictatura-de-la-pungesti-17376

http://www.cotidianul.ro/perimetrele-petroliere-pentru-gaze-de-sist-sunt-foarte-mari-232779/

– portalul complet: http://farafracturare.ro/

4) Începerea manifestațiilor de la Kiev împotriva regimului Ianukovici

Un alt eveniment, aparent fără legătură, cu cele anterioare. Dar totuși?!… Haideți să ne amintim care sunt țările europene “campioane” la linsul bocancilor americani și la exploatarea gazelor de șist prin fracturare hidraulică?! Ei bine, acestea sunt România și Polonia. Descoperirea unor largi zăcăminte de hidrocarburi de tip gaze de șist au înfierbântat inițial mințile tuturor polonezilor și românilor. Gata! Două popoare fericite că vor scăpa de dependența Gazpromului rusesc. Viitorul era vopsit in culorile cele mai pastelate de aceeași mass-medie care doar acționa firesc conform unui plan bine pus la punct. Haideți acum să privim un pic harta Europei. Avem ocazia de a vedea cum între “cele două țări fericite că vor exploata gazele de șist”, se află o alta, o fostă republică sovietică, unde influența rusească era cândva dominantă: Ucraina. Odată cu punerea acestei probleme – a exploatării gazelor de șist – beneficiarii direcți au observat că această, țară fostă sovietică, stătea stingher exact la mijloc. Doar nu crede cineva că zăcămintele respective se află doar în România, se opresc în dreptul Ucrainei și apoi apar iar în Polonia?! Este evident că există o continuitate a acestora, și acesta poate constitui un motiv tare bun de revoluție. Evident că poporul ucrainean habar n-are ce i se întâmplă, stă și el divizat între tătucul de la Răsărit și covrigii din coada câinilor occidentali. Evident că ar vrea și el să se plimbe prin Europa. Evident că ar vrea să mai fie ce-a fost odată… când industria ucraineană era mândria Uniunii Sovietice. Și evident că este la fel de prost și de neinformat ca și cel român, care nici după 25 de ani nu realizează ce i se întâmplă. Scenariile – similar rețetelor de la Hollywood – se aplică neschimbate, atunci când vine vorba de revoluții. Mai ales cele televizate, de succes, care au devenit o specialitate est-europeană, pentru dărâmarea “dictatorilor” care nu pricep de unde bate vântul la un moment dat.

kiev_violence

Încă din 2 decembrie 2013, premierul Mikola Azarov spunea la Kiev, după o întrevedere cu ambasadorii Uniunii Europene că “Manifestaţiile din Ucraina în favoarea integrării europene se asemăna cu o „lovitură de stat””. „Metode ilegale sunt utilizate. Oamenii sunt trimişi să ia cu asalt organele puterii„, a continuat el. „Ştim că este în pregătire un plan pentru luarea cu asalt a Parlamentului„, a spus acesta în faţa diplomaţilor, fără a oferi alte precizări. Evident că nimeni nu a luat în seamă aceste declarații atunci, ele totuși dovedindu-se a fi 100% corecte… dar după câteva luni. Iar opinia publică – manipulată corespunzător de mass-media – nu are o ținere de minte atât de lungă. Primul ministru ucrainean de atunci încheia împăciuitor: „Mă adresez ambasadorilor: faceţi tot ce puteţi pentru a cere opozanţilor să nu recurgă la violenţă faţă de reprezentaţii forţelor de ordine, să renunţă la limbajul ultimatumurilor şi să vină la masă negocierilor„. Imediat, ambasadorii țărilor U.E. au remis guvernelor din care fac parte aceste rugăminți, iar rezultatul e deja istorie: poporul ucrainean, de capul lui, “în doar câteva luni, nemanipulat, neinfiltrat, și-a exprimat dorința sinceră de participa la construcția mărețului edificiu european, izgonind de la putere clica trădătoare care se împotrivea acestor idealuri sincere de pace și democrație”. Dacă nu ar fi tragic… ar fi chiar comic, mai ales că exact această placă fusese pusă și în 1989 în România. Este însă incredibil, cum același mesaj a mai prins încă o dată, chiar și pe plaiurile dâmbovițene, unde te-ai fi așteptat la o oarece imunizare, ziarele românești întrecându-se la unison să elogieze eroismul poporului ucrainean care lupta cu tendințele expansioniste ale Imperiului Răului, moștenitorul celui sovietic. Este incredibilă această putere magică de prezentare a unei realități obiective exact pe dos: tu să fii cel care ataci, dar lumea/publicul să te perceapă ca fiind atacat. E nevoie de talent pentru așa ceva și de cunoștințe psihologice vaste. Voi reveni cândva la această chestiune, care este de fapt cheia de boltă a civilizației occidentale.

5) Prăbușirea unui avion civil / medical în munții Apuseni

De fapt evenimentul în sine nu a fost esențial, ci transformarea acestuia într-o isterie națională pentru a masca diferite alte evenimente care au avut loc în acele zile și despre care presa NU S-A SIMȚIT DATOARE să relateze – de exemplu, mă refer aici în special la vizita lui Michael V. Hayden, fost șef al CIA și NSA care a venit să pună la punct ultimele detalii ale planului ce urma să aibă loc în lunile următoare. Sub masca necesității impuse de acest accident, după o zi sau două de la vizita oficialului american a avut loc și o ședință CSAT. Din aceasta, presa a reținut doar „praful în ochi” rezultat din scandalul STS, când de fapt esențialul fusese altceva mult mai ocult. Dacă o să analizați acea perioadă din punct de vedere mediatic veți observa esențialul: oficial, nu s-a mai întâmplat nimic altceva în țară, atunci. Însă, structurile de securitate naționale au simțit din plin tensiunea acelor zile. Anumite lucruri nu pot fi zise public, din motive simple: nu fac niciun folos celor care le-ar afla, în lipsa contextului mai larg explicativ care lipsește în general opiniei publice și pentru că pot face mai mult rău prin modul în care ar fi interpretate, în lipsa acestui context informațional care lipsește cetățeanului obișnuit, subiect al manipulării ordinare la care este supus.

6) Ruperea USL

Alt eveniment „fără legătură”. Aici, la un moment dat părea că Sforarii au dat-o în bară. Motivul invocat a fost atât de pueril încât și un copil de 10 ani își dădea seama de ridicolul situației. Dar de unde?!… Mașinăria psiho-magică a băgat cărbuni, analiștii au avut ceva mai mult de vorbit și de convins poporul la televizor, cu privire la strategiile ascunse din spatele acestei decizii, s-a lăsat impresia că PNL-ul a acționat având în minte o viziune câștigătoare (chiar dacă ascunsă publicului larg), iar poporul a ascultat siderat „ciorba lungă” servită la televiziunile de știri și a acceptat din nou ce i s-a băgat pe gât. Nici o întrebare esențială nu s-a pus, pentru că nu a avut cine s-o pună, iar Planul a continuat fără cusur.

7) Revoluția din Ucraina

După mitinguri „pașnice” care au durat câteva luni, Ianukovici se enervează și dă ordin să se tragă în populație. Are loc o baie de sânge soldată cu vreo sută de morți. Cetățenii se enervează și ei și alungă dictatorul. Clasic. Undeva parcă am mai văzut acest film care rulează cu obstinație pe toate canalele de știri. Musai scenariul este cel prezentat, pentru că altceva nu se prezintă. Iar pulimea se hrănește informațional cu ce îi dai la televizor. Peste tot e vorba de democrație, de drepturile ucrainenilor oprimați, de Uniunea Europeană, de mărețul edificiu european, de fondurile UE și de dezvoltarea adusă odat[ cu aderarea la această măreață structură. Nici nu se pune problema de vreo discuție despre finanțarea “revoluționarilor” kieveni, despre legitimitatea “dictatorului” versus cea a Euromaidanului, despre lunetiștii care au împușcat 100 de persoane într-o zi, despre al cărui interes au servit de fapt acești morți (Ups! Parcă întrebarea asta răzbătea și din alt film, nu-i așa?!…), despre eventualul motiv pentru care un “dictator”, pus la curent cu ce pățiseră alții înaintea sa (Ceaușescu, Saddam, Ghaddafi, etc.), ar da ordin să se tragă în populație, despre semnalele trase cu luni în urmă de autoritățile de la Kiev (am văzut că lucrurile s-au desfășurat exact cum atrăgeau ei atenția) și multe alte întrebări mult prea dificil de dezbătut la televizor. Pulimea are nevoie de lucruri simple, iar sânii Biancăi Drăgușanu, cearta ei cu Victor S(c)lav, democrația, drepturile omului și integrarea europeană sunt suficient de elementare ca să nu pună probleme IQ-ului în scădere al unei populații anesteziate de mesajul mașinăriei psiho-magice în acțiune.

Sigur că aceste evenimente nu au legătură unul cu altul, ele fiind doar rolul întâmplării. Sigur că nu există nici un plan. Sigur că nenorociții de ruși atacă un stat independent stopându-i aspirațiile sale legitime de integrare în structurile Uniunii Europene. Sigur că poporul ucrainean conștientizează perfect ambele variante între care este pus să oscileze cu precizie de metronom. Sigur că nu există manipulare, pentru că nimeni nu are interese ascunse. Totul este doar o chestiune de democrație, de drepturile omului, de statul de drept, de aquis comunitar, de fonduri europene, de dezvoltare socio-culturală; restul fiind doar intervențiile senile ale unor dezaxați care doresc să pună bețe în roate mărețului mecanism pe care toată lumea și-l dorește cu atâta ardoare.

––––––––––

P.S.: Din păcate nu se pot spune mai multe decât s-au spus în acest articol. Nici despre ruperea USL, nici despre anumite vizite, nici despre adevărata miză a conflictului care încă mocnește în Ucraina. Atât cât se poate… mai spunem și noi.  🙂

Anunțuri

Autor:

Adevărul le foloseşte celor care-l ascultă, dar le face rău celor care-l spun. (Winston Churchill)

3 gânduri despre „Evenimente fără legătură

  1. George Friedman, Stratfor: nici NATO şi nici UE nu vor avea grijă de România
    A declarat Friedman în cadrul unei conferinţe susţinute la BNR unde de faţă erau premierul Victor Ponta şi guvernatorul BNR Mugur Isărescu
    „Specialiştii serviciilor inteligente din ţările foarte dezvoltate din Vest au tras următoarea concluzie: mai eficient de distrus o ţară este faptul de a-i infiltra guvernul cu zeci de neisprăviţi, sau nespecialişti, decât cu armate de spioni super-performanţi”
    Motto: „Îmi pare rău că trebuie să v-o spun, dar acest pământ e prea frumos şi prea bogat ca să-l puteţi păstra fără luptă.
    Vi-l vor lua!” (Jean-Marie Le Pen, om politic francez, în atenţia poporului român)
    România trebuie să aibă grijă de ea singură, pentru că NATO şi Uniunea Europeană nu vor face asta, a declarat la Bucureşti George Friedman, unul dintre cei mai influenţi politologi americani şi preşedinte Stratfor. Şeful celei mai importante agenții private de analiză geopolitică este de părere că statul român ar trebui să lupte pentru menţinerea suveranităţii, pe fondul unui trend european de diminuare până la extincţie a suveranităţii naţionale.
    „Trebuie să faceţi o iniţiativă regională. Este o iluzie optică impresia că UE sau NATO vor avea grijă de România, care este un stat suveran şi trebuie să îşi asume răspunderea pentru viitorul politic.
    Trebuie să vă asumaţi problema suveranităţii şi să o plătiţi”, a declarat Friedman într-un discurs susţinut la BNR, în faţa unor lideri politici români, a unor bancheri şi a unor manageri de mari companii. În privinţa relaţiei cu SUA, problema se pune că România are nevoie în special de o relaţie, nu Statele Unite. „Întrebarea este ce aveţi de oferit”, a menţionat politologul american.
    Europa este într-o criză profundă, structurală, care va dura. „Problema în Europa este că nu există un lider, sunt opinii divergente între principalele state precum Germania şi Franţa, şi nu există o soluţie comună. Prima contradicţie a Europei este că este o uniune între state care nu sunt la fel”.
    Friedman spune că timpul trece pentru Europa, iar problemele în loc să se rezolve, se acutizează, mai ales în ceea ce priveşte şomajul. „Problema este că s-au creat anumite speranţe în special pentru clasa de mijloc, iar acum acest lucru a dispărut. Acest lucru nu ţine de o criză scurtă, ci de ceva mult mai profund”, a adăugat el. Friedman a menţionat că din cauza opiniilor diferite, Europa nu a putut să facă ceea ce au făcut SUA în 2008 când au stopat extinderea crizei.
    În Europa s-a trecut de la o criză bancară, la o criză socială, a unei întregi generaţii care nu are o rezolvare imediată, a menţionat Friedman.
    Adoptarea euro, problematică pentru România
    România nu ar trebui să adopte euro pentru că nu ar avea de ce, a mai spus preşedintele Stratfor. „Bine că nu sunteţi în zona euro. Nu intraţi acolo”, a declarat joi Friedman în cadrul unei conferinţe susţinute la BNR unde de faţă erau premierul Victor Ponta şi guvernatorul BNR Mugur Isărescu. Friedman a dat ca exemplu Turcia în privinţa faptului că nu face parte din zona euro. „Le-am spus şi turcilor că cel mai bun lucru care li s-a întâmplat a fost că au fost respinşi de la intrarea în UE”, a menţionat politologul american de origine ungară.Odată cu intrarea in Uniunea Europeană în 2007, România şi-a stabilit ca ţintă adoptarea monedei unice europene în 2015, dată care nu va mai fi respectată din cauza apariţiei crizei economice. Guvernul Ponta, care s-a declarat adeptul adoptării euro, nu a stabilit o nouă dată de aderare. Preşedintele României, Traian Băsescu a declarat recent că guvernul ar trebui să stabiliească 2017 drept data de aderare la euro.
    Motto: „Îmi pare rău că trebuie să v-o spun, dar acest pământ e prea frumos şi prea bogat ca să-l puteţi păstra fără luptă. Vi-l vor lua!” (Jean-Marie Le Pen, om politic francez, în atenţia poporului român)
    Specialiştii serviciilor inteligente din ţările foarte dezvoltate din Vest au tras următoarea concluzie: mai eficient de distrus o ţară este faptul de a-i infiltra guvernul cu zeci de neisprăviţi, sau nespecialişti, decât cu armate de spioni super-performanţi.

    De la cultură la medicină până la agricultură, neisprăviţii ministeriabili vor lua deciziile cele mai aberante, automanipulându-se prin prostie.

    Odată plasat în funcţia-cheie, adversarul din afara graniţelor va surâde satisfăcut. Ăsta îşi va distruge ţara mai puternic decât un bombardament cu arme din ultima generaţie. Ceea ce se întâmplă de fapt şi acum cu România. Dacă nu am simţi pe propria piele, şi am putea privi din exterior acest jalnic spectacol, poate am râde pe săturate de aceste marionete numite „miniştri”.

    Diferenţa dintre realitatea cotidiană şi nepriceperea lor devine pe zi ce trece catastrofală. Şi să trecem acum la exemple concrete:
    1. Guvernarea trecuta si prezenta
    Electoratul naiv a văzut în această aglomeraţie USL-istă salvarea de ultim moment. Salvarea nu va fi niciodată, atât timp cât interesele de clan şi mafiote transcend naivitatea electoratului amăgit.
    De un amuzament grotesc este şi declaraţia lui Varujan Vosganian că doreşte o remodernizare a industriei româneşti. Probabil că el se referea la noile mall-uri, care au luat locul vechilor fabrici, pentru că din vechea industrie s-a cam ales praful.
    Tot astfel, o minciună sfruntată a fost şi aceea care privea repornirea unei întreprinderi strategice – Oltchim. Crudul adevăr este că Oltchim este falimentară şi falimentată de băieţii deştepţi, care s-au pierdut prin offshore-urile din Oceania .
    În acest haos declarativ, omul de bun-simţ constantă că se prăbuşeşte totul: autoritatea statului, cursul leu-euro, producţia de mărfuri, lichidităţile care încep, curios, să dispară.
    2. Unde sunt banii românilor?!
    După renumita tăiere Boc-Băsescu, lumea se aştepta la o minimă revigorare a nivelului de trai.
    Din nefericire, coşul zilnic al cetăţeanului scade.
    În paralel asistăm la măriri exorbitante ale preţului kilowatului, ale preţului întreţinerii. Foarte mulţi dintre cetăţenii oraşelor, care nu au fost executaţi silit de către bănci, au trebuit să-şi schimbe locuinţele de trei sau două camere, pentru a se muta în condiţii improprii, salvându-se astfel, pentru o vreme, de întreţinerea galopantă. Mai mult, multe dintre asociaţiile de locatari s-au debranşat de la serviciile publice de întreţinere.
    Intrebare, pe bună dreptate, unde sunt banii lichizi ai românilor? Sumele provenite din tăierea salariilor, pensiilor şi ajutoarelor sociale unde s-au dus, dar creditele de la FMI si UE? În ce cont au intrat, ce destinaţie au avut şi, mai ales, cine a încasat dobânda uriaşă?
    În paralel cu această sărăcie galopantă şi umilitoare, bişniţarii ideologici aserviţi mafiilor inter-partinice cheltuiesc în localuri de lux, plimbându-şi amantele în limuzine elegante. Iată un paradox pe care l-a observat un jurnalist britanic: interlopii români nu se prea tem nici de poliţie, nici de justiţie. Ei au soluţia extraordinară: primesc un an sau doi de puşcărie după care tot ce au furat le revine de drept şi adesea îi auzi spunând: „Am fost băiat deştept!”.
    În Marea Britanie şi SUA, prima grijă a justiţiei este confiscarea averilor ilegal dobândite şi arestarea infractorului este etapa a doua. La noi, situaţia este inversă. Nu se urmăreşte confiscarea averii ilegal dobândite, se dă de ochii proştilor un an sau doi de închisoare iar mafiotul dispare în câteva luni din puşcărie pe motive medicale.
    Reîntors din puşcărie, devine un demn „investitor”. Deci moralitate nu avem fiindcă legea lustraţiei nu e atât de necesară. Confiscarea averilor nu este trecută în Constituţie! Dar pe mulţi patrioţi ridicoli, de-a dreptul semidocţi, îi preocupă regionalizarea României!
    3. Cum se distruge o ţară !?
    Ar fi foarte curios sa răspundă un demnitar şi să explice astfel cum, printr-o simplă împărţire geografică a unei ţări, economia se revigorează brusc?! Iar nivelul de trai să ajungă la niveluri astronomice!
    Explicaţia logică a împărţirii pe regiuni este mult mai simpă şi mai păguboasă. Vechii baroni de partid şi de stat vor o halcă şi mai mare din trupul ţării. Cu nici un gând de eficienţă, decât personală! În nici un caz, naţională!
    Al doilea aspect al regionalizării îl reprezintă slăbirea statului naţional unitar român, deci un atentat important la integralitatea României.
    Serviciile de informaţii şi armata ţării nu au nimic de spus în acest sens?
    Sa se faca cunoscute opiniile unor adevăraţi specialişti, şi nu ale unor funcţionari burtoşi, încasând salarii ameţitoare, în comparaţie cu un medic sau un profesor univerisiar.
    Nici contextul politic internaţional nu este favorabil României acum. Priviţi atenţi ce se întâmplă azi în Grecia şi Spania, unde numărul sinuciderilor şi omuciderile au crescut spectaculos din cauza sărăciei şi a şomajului; ţări altfel considerate superioare României ca nivel de trai.Vă daţi seama la ce final ne va împinge această clasă politică coruptă şi stupidă, suflete moarte care vor o ţară încă vie la fel de moartă!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s